Reciclad’OR: Sistemul depozit este singura şansă

Reciclad’OR: Sistemul depozit este singura şansă să colectăm mai mult. Fără acesta nu putem merge înainte ca ţară

Sistemul depozit este singura şansă la momentul de faţă să creştem cantităţile de deşeuri colectate şi astfel să reducem cantitatea de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi, a declarat Denise Deleanu, Chief Operating Officer al Reciclad’OR, la conferinţa Circular 7, organizată de Green Report.

[blockquote author=”Denise Deleanu” link=”” target=”_blank”]Credem că este sistemul depozit singura şansă la momentul de faţă să creştem cantităţile de deşeuri colectate şi automat reducerea cantităţii de deşeuri ce ajunge la groapa de gunoi. Fără sistemul depozit nu vom reuşi să mergem înainte ca ţară. Dar am încredere că România este capabilă să treacă peste micile probleme pe care le întâlneşte şi vom reuşi să atingem sper eu în celo mai scurt timp posibil, ţintele care ne-au fost impuse de UE[/blockquote]

Ea a amintit că, recent, Consiliul Concurenţei a recomandat ca şi colectorii care sunt autorizaţi de Ministerul Mediului şi care demonstrează că au capacitate tehnică, financiară şi logistică, să facă parte din acest sistem al colectării selective pentru populaţie.

Pentru cetățeni, sistemul-depozit presupune achitarea unei garanții în momentul achiziției unui produs cu ambalaj de tip PET/doză de aluminiu, iar contravaloarea garanţiei va fi primită înapoi în momentul returnării ambalajului.

La rândul său, Constantin Damov, preşedintele Green Group şi şeful Asociaţiei Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC), a explicat că problema reciclării în România este colectarea, nu reciclarea.

[blockquote author=”Constantin Damov” link=”” target=”_blank”]Ca să răspund la întrebarea cine e de vină pentru gradul mic de reciclare din România, o să spun cum se spune la Iaşi: “Toţi suntem di vină”. Problema responsabilităţii, care s-a aruncat undeva unde nu se mai controlează. Nu avem puncte de măsurare, nu ştim ce măsurăm, nu ştim de raportăm, până la urmă nu ştim ce facem. În România, măsurăm reciclarea pe câmp, adică pe unde strânge cineva (…) Lucrurile trebuie puse la punct. Este probabil pentru prima oară când Ministerul Mediului poate să ia nişte decizii pe baza unui studiu, Până acum, deciziile s-au luat pe emoţie… Coaliţia noastră ar vrea să facă un studiu cu mediul academic din România despre ce s-a întâmplat din momentul în care a apărut această OUG 74, anul trecut. Să vedem care sunt efectele şi cum a evoluat colectarea la noi în ţară. Problema reciclării este colectarea, nu reciclarea. Toată lumea spune că România nu reciclează suficient. Nu, România nu colectează suficient”[/blockquote]

Deși a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, sistemul “plătești pentru cât arunci” nu este implementat sau, în cel mai bun caz, funcţionează cu sincope și nu la nivelul întregii țări. Cantitățile de deșeuri “duse la groapă” nu scad. Dimpotrivă, costurile pentru unităţile administrativ teritoriale sunt în creștere, prin taxarea depozitării (de la 30 lei/tonă în 2019, la 80 lei/tonă în 2020).

Sistemul de garanție-depozit pentru ambalajele returnabile funcționează și el cu sincope, deși în multe țări acesta și-a dovedit utilitatea.

Dacă ţinta europeană pentru deşeurile municipale pentru acest an este de 50%, în 2025 creşte la 55%, iar în 2030 – 60%. Pentru deşeurile din construcţii şi demolări nepericuloase, ţinta pentru acest an este de 70%, urmând ca la finalul anului 2024, CE să stabilească ţinte noi.

Directiva privind deşeurile din ambalaje are o ţintă generală de 55% în prezent, iar pentru plastic este de 22,5% (50% la finele anului 2025), pentru lemn 15% (25% în 2025), sticlă – 60% (70% în 2025), hârtie şi carton – 60% (75% în 2025), iar pentru metale ţinta este de 50% (70% la sfârşitul lui 2025).