Ambalaje 360 > Circularitatea ambalajelor în viziunea principalilor operatori de pe piața locală
Ediția a doua a conferințelor Ambalaje 360 a abordat în acest an tema Circularității ambalajelor, într-un moment critic, atât din persectiva problemelor de mediu pe care deșeurile de ambalaje le generează, dar și din perspectiva creșterii cotelor de colectare separată și reciclare pentru fiecare material în parte.
16 speakeri specializați în problematica ambalajelor, de la producția acestora, colectare, reciclare și reintroducere în circuitul economic, și-au expus punctele de vedere clarificând o bună parte din punctele sensibile de pe lanțul valoric al ambalajelor. Prima parte a conferinței a supus dezbaterii ”Circularitatea ambalajelor și managementul deșeurilor”, pornind de la noul proiect de regulament european privind ambalajele – Packaging and Packaging Waste Regulation(PPWR).
Ediția din acest an a conferinței Amblaje 360 – Circularitatea ambalajelor a fost susținută de partenerii Kaufland România, Reciclad`OR, Tiplog, Nestle, Tomra, GreenGroup și Tchibo prin brandul Davidoff. Parteneri media au fost Green Report și Packshow, expoziția organizată de Euroexpo.
Packaging and Packaging Waste Regulation(PPWR) – propunerea Comisiei Europene privind un nou Regulament al ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje, vine să modifice Regulamentului (UE) 2019/1020 și Directiva (UE) 2019/904 și să abroge Directiva 94/62/CE. Proiectul de regulament a stârnit reacții puternice, miniștrii mediului din UE 27 solicitând mai multă flexibilitate în legislația privind ambalajele.
” Mult mai important este să înțelegem cum s-a ajuns la acest regulament și la eliminarea procesului de negociere pentru cele 27 de state membre privind Directiva. Regulamentul se implementează unitar și simultan în toate țările membre UE. În primul rând, fabricarea ambalajelor la nivelul Uniunii Europene reprezintă una dintre principalele activități economice utilizatoare de materie primă virgină, 40% dim masele plastice și 50% din hârtie sunt materiale destinate ambalajelor. În al doilea rând, deșeurile din ambalaje reprezintă cam 36 % din deșeurile municipale”, a punctat Marius Brînzea, Strategy Director, Reciclad`OR, în deschiderea conferinței.
”În studiul de impact al Regulamentului s-a constatat că la nivelul Uniunii Europene există o structură sub optimă a pieței de reciclare din cauza diferențelor dintre cerințele de reciclare de la un stat la altul. Cerințele esențiale privind ambalajele sunt inaplicabile și unele dintre ele nu respectă ierarhia deșeurilor. Directiva Single Use Plastic a fost un eșec în implementare, doar 13 state au reușit să interzică total paiele de plastic și caserolele de plastic pentru alimente.Tot studiul de impact prezintă și problemele majore care au determinat trecerea de la Directivă la Regulament. Prima problemă majoră este trendul ascendent al ambalajelor de unică folosință. Actualele reglementări nu pot stopa acest trend, din cauza creșterii populației dar și a modificărilor în comportamentul consumatorilor. A doua problemă majoră este creșterea deșeurilor din ambalaje, corelat cu rate de reciclare ce stagnează sau sunt chiar în scădere. Dacă vorbim despre circularitatea ambalajelor, atunci aceasta necesită o circularitate a modelelor de business. Între barierele circularității ambalajelor, studiul de impact enumeră proiectarea deficitară a ambalajelor pentru reciclare. La ora actuală, 17% din ambalajele introduse pe piață sunt nereciclabile cu tehnologia actuală. Mai mult, s-a constatat o sporire a contaminării între fluxurile de reciclabile cu cele nereciclabile, datorită faptului că există diferențe de colectate de la o regiune la alta. În plus, există o etichetare confuză cu privire la reciclabilitatea ambalajelor și la sistemele de colectare”, a mai spus Marius Brânzea.
Obiectivul general al PPWR este de a armoniza normele existente, de a evita discriminarea între produsele realizate în Uniunea Europeană, de a armoniza obligațiile de raportare a agenților economici prin schemele de răspundere extinsă a producătorilor și eliminarea dificultăților administrative.
Având în vedere obiectivele stabilite prin PPWR, am întrebat-o pe Mihaela Frăsineanu, Secretar General Adjunct Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cat de departe sau cât de aproape suntem de ambițiile Comisiei Europene?
”Parcursul managementului ambalajeor și a deșeurilor din ambalaje, trecerea de la Directivă la Regulament seamănă foarte mult cu parcursul inițiativelor europene în ceea ce privește economia circulară. Pornit undeva tot în 2014, cadrul legislativ în economia circulară a fost lărgit astfel încât să asigure circularitatea tuturor produselor, focusul fiind mutat de pe deșeuri pe produse. Acest lucru se întâmplă și în cazul ambalajelor și este foarte bine să discutăm aceste aspecte deoarece, pe lângă observațiile per care fiecare companie le poate face pe site-ul Comisiei Europene, este foarte importantă poziția statului membru al UE pe care Ministerul Mediului din România, împreună cu Ministerul Economiei, o vor susține la Bruxelles. Această propunere de regulament va veni la pachet cu obligații mult mai puțin flexibile decât cele care sunt acum prin Directivă”, a precizat Mihaela Frăsineanu, Secretar General Adjunct Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
”Dacă ne uităm la raportările pe care România le face la Eurostat și la Comisia Europeană, putem spune că suntem și aproape și departe de ambițiile europene. Pentru plastic ne îndeplinim obiectivele, este adevărat că trebuie să țintim mult mai sus pentru că vine un regulament cu obiective mult mai mari, iar pentru celelalte tipuri de ambalaje ne apropiem de îndeplinirea obiectivelor. În ceea ce privește conținutul de material reciclat reintrodus într-un nou produs, un nou ambalaj, în ceea ce privește disponibilitatea materialelor rezultate din reciclare ce pot fi introduse în noi produse este destul de redusă. Funcționarea pieței interne, dar și a pieței europene de materiale rezultate din reciclare, nu este foarte bine pusă la punct. România a susținut la Bruxelles că este nevoie de o mult mai clară denumire a fiecărui operator ce face parte din lanțul de circularitate a ambalajelor, o delimitare clară a responsabilităților pentru fiecare dintre acești operatori economici. Trebuie să fim sinceri unii cu alți și să stabilim cât de dispuși suntem să facem mulți pași înainte, dar mai ales trebuie să fim realiști și să vedem dacă avem capacitatea și dispunem de tehnologia necesară pentru a face acești pași.”
Cât privește scăderea valorilor și cantităților de materiale reciclate raportate pentru anul 2021 în raport cu 2020, Mihaela Frăsineanu a spus că, pe lângă motivațiile economice sau cele privind reglementarea, în 2021 este posibil să fi fost și anumite probleme de raportare și de integrare a datelor între raportările care se fac între diverse instituții. ”Acum încercăm să creem o platformă unică de raportare, astfel încât ceea ce s-a întâmplat cu raportările pe parcursul anilor să nu se mai întâmple.”
În ceea ce privește ambalajele care nu vor intra sub incidența SGR, Secretarul General Adjunct din Ministerul Mediului spune că pentru acestea avem reglementări privind responsabilitatea extinsă a producătorilor, precum și cele cu referire la Directiva Single Use Plastic, iar producătorii au responsabilitatea de a colecta direct sau prin intermediul OIREP-urilor aceste ambalaje și a le reintroduce în circuitul economic prin reciclare cu niște obiective țintă de îndeplinit, obiective care rămân valabile în continuare.
Din perspectiva retailerului care dorește să pună pe raft, ca marcă proprie, produsele pe care le caută consumatorul, Valer Hancaș, Director Corporate Affairs şi Comunicare la Kaufland România a punctat faptul că retailerii și producătorii trebuie să se gândească dacă au ce să ofere consumatorilor astfel încât să determine un comportament mai responsabil al acestora, astfel încât comportamentul lor de consum să fie în direcția prevederilor Directivelor, Regulamentelor și a altor măsuri administrative.
”Eu sunt un adept al Regulamentelor, nu al Directivelor, tocmai pentru faptul că regulamentele au un aspect strict, pe când directivele pot fi adaptate la specificul socio-economic local. Până la Regulament, avem o legislație în vigoare care ar trebui să ne conducă spre țintele stabilite, indiferent de tipul de ambalaj, de natura producătorului sau de proprietarul mărcii”, a spus Valer Hancaș.
sursa: piata.ro
