Ce se întâmplă cu ambalajele după ce le reciclăm? Denise Deleanu, COO Reciclad’OR, la „Vorbește Lumea”, PRO TV
De Ziua Mondială a Mediului — 5 iunie — Denise Deleanu, COO Reciclad’OR, a fost invitata emisiunii „Vorbește Lumea„ de la PRO TV. Într-o discuție directă cu Shurubel, ea a explicat ce se întâmplă cu ambalajele după ce le reciclăm, cum funcționează sistemul în România și ce putem face concret să reciclăm mai bine.
Iată rezumatul intervenției — și răspunsurile la întrebările pe care mulți le avem, dar rareori le primim.
„Se amestecă tot” — cel mai dăunător mit al reciclării
Unul dintre subiectele atinse în emisiune a fost mitul conform căruia deșeurile colectate selectiv ajung tot la groapă, amestecate. Acest mit este unul dintre principalele motive pentru care oamenii renunță la reciclare: dacă oricum se amestecă, de ce să mă mai obosesc?
Realitatea este diferită. România are o infrastructură funcțională de colectare, transport, sortare și valorificare a ambalajelor. Ambalajele colectate selectiv nu se amestecă cu deșeurile menajere — ele urmează un traseu separat, de la mașina de salubritate dedicată până la stațiile de sortare și mai departe la reciclatori.
Mitul persistă din mai multe motive: lipsa de vizibilitate a acestui traseu, experiențe negative izolate care se generalizează, și o neîncredere generală în sistem. Dar a renunța la reciclare din cauza unui mit înseamnă a scoate din circuit tone de materiale valoroase în fiecare zi.
Ce se întâmplă concret cu ambalajul tău
Denise Deleanu a explicat pas cu pas traseul unui ambalaj după colectare:
1. Colectare separată — mașini dedicate, diferite de cele care ridică deșeurile menajere, preiau ambalajele din pubele sau saci galbeni.
2. Stația de sortare — ambalajele mixte (plastic, hârtie, metal, sticlă) sunt separate pe tipuri de material, prin combinație de tehnologie și control manual.
3. Balotare — materialele sortate sunt presate în baloți compacți și pregătite pentru transport.
4. Reciclare — balotii ajung la fabricile de reciclare, unde devin materie primă secundară: granule de plastic reciclat, pastă de hârtie, lingouri de aluminiu, cioburi de sticlă.
5. A doua viață — materia primă reciclată intră în producție. Un PET de azi poate fi o sticlă nouă, o bluză sau o piesă auto în câteva luni.
Greșelile pe care le facem acasă — și cum le corectăm
Un segment important al intervenției a fost dedicat greșelilor frecvente de colectare. Bunele intenții nu sunt suficiente dacă ambalajele ajung contaminate sau în fracțiunea greșită.
Greșeli comune:
- Ambalaje murdare — nu e nevoie de spălat cu apă caldă, dar un recipient cu resturi mari de mâncare contaminează întregul lot din care face parte
- Ambalaje combinate — un ambalaj de iaurt cu lingurița de plastic înăuntru, o cutie de carton cu fereastra de plastic lăsată la loc: trebuie separate pe fracțiuni
- Pungi de plastic în pubela de plastic — punga în sine e ambalaj și poate merge la reciclat, dar nu ca recipient pentru alte ambalaje
- Chitanțe și hârtie termică la hârtie — hârtia termică nu se reciclează; merge la deșeuri menajere
- Sticlele de plastic strivite fără dop — dopul e valoros și se reciclează; lăsați-l pe sticlă
Regula simplă: gol, curat relativ, în fracțiunea corectă.
Cum funcționează sistemul OIREP în România
Denise Deleanu a explicat și mecanismul care stă în spatele întregului sistem: responsabilitatea extinsă a producătorului (REP), implementată prin OIREP-uri.
Prin lege europeană transpusă în legislația română, orice companie care pune ambalaje pe piață — de la producători de bunuri de larg consum la importatori — este responsabilă pentru ce se întâmplă cu acele ambalaje la sfârșitul vieții lor. În practică, companiile transferă această responsabilitate unui OIREP autorizat, care gestionează întreg lanțul: contracte cu operatori de salubritate, finanțarea sortării și reciclării, raportare către autorități.
De ce contează educația — nu doar infrastructura
Un mesaj central din intervenția de la „Vorbește Lumea” a fost că infrastructura există, dar nu e suficientă fără comportamentul corect. România a investit în stații de sortare, în rețele de colectare, în capacități de reciclare. Dar randamentul acestei infrastructuri depinde direct de calitatea materialului care intră în ea.
Un lot contaminat sau incorect sortat reduce calitatea materiei prime secundare și, implicit, valoarea ei. Reciclarea eficientă nu e doar un efort colectiv la nivel de sistem — e un efort individual, la nivelul fiecărui gospodar, în fiecare zi.
De aceea, educația pentru reciclare corectă este parte din misiunea Reciclad’OR — nu ca obligație de comunicare, ci ca condiție funcțională a sistemului pe care îl gestionăm.
Interventia integrala — video
Urmărește interventia completă a Denisei Deleanu la „Vorbește Lumea”, PRO TV:
https://www.youtube.com/embed/S7405uQurSk?si=Xsqv4HSkhyuqUDbw
Reciclad’OR este unul dintre cele mai mari OIREP-uri din România, gestionând responsabilitatea extinsă a producătorului pentru ambalaje. Conectăm producătorii cu întregul lanț de colectare, sortare și valorificare — pentru o economie circulară reală.
