Sunt oamenii pe care nimeni nu-i întreabă nimic. Golesc pubelele de sortare în fiecare zi, în fiecare tură, de multe ori, fără să știe de ce există patru culori diferite și nu una singură. Fac o treabă esențială pentru ca sistemul de reciclare să funcționeze – și, paradoxal, sunt ultimii cărora le explicăm
