ZF Economia verde 2021. Reciclare – Cum facem din reciclare un mod de viaţă şi cum creştem economia circulară?

Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad`OR a participat la videoconferința ZF Economia verde 2021. Reciclare – Cum facem din reciclare un mod de viaţă şi cum creştem economia circulară?

SPEAKERI

• Alin Neacşu – Director Executiv Corporatii Mari, Raiffeisen Bank
• Adrian Cocan – Manager proiect, Laptaria cu Caimac
• Julia Leferman – Director General, Asociatia Berarii Romaniei
• Alexandru Stânean – Director General, Teraplast Group
• Maria Desmirean – Board member, Promateris (fosta Prodplast)
• Alice Nechita – Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare
• Dragoş Călugăru – Director general , Ecotic
• Corneliu Pașcu – Preşedinte , Iridex Group
• Elena Gaspar – Preşedinte , SNRB (Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor)
• Marius Brînzea – Director de strategie, Reciclad’OR
• Marius Costache – Director general, GreenWEEE si GreenGlass

Tematica anunțată la începutul emisiunii:

• Ce avem de învățat de la țările nordice în materie de reciclare?
• Ce schimbări ale stilului de viață poate face fiecare dintre noi pentru a pune umărul la un mediu mai sănătos?
• Ce rol au autoritățile?
• Ce responsabilitate le revine jucătorilor privați?

În cadrul videoconferinței ZF Economia verde 2021, desfășurată azi, 22 iunie 2021, Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad`OR, a făcut următoarele precizări:

• RecicladʹOR este o organizație care preia responsabilitatea reciclării deșeurilor de ambalaje din sarcina producătorilor. Avem un portofoliu de 700 de companii la ora actuală din diverse sectoare de activitate și gestionăm peste 20% din ambalajul introdus pe piața națională.
• În general, pandemia a dus la schimbarea modului nostru de a gândi și de a percepe viața. Concomitent aceasta a dus și la schimbarea modului nostru de lucru – avem azi un mod de lucru hibrid cât și la reducerea cuantificabilă a poluarii de emisii de CO2. Dar ceea ce este extrem de important pentru sectorul productiv este faptul că a atras încă o dată atenția asupra integrării sustenabilității în gândirea companiei și aceasta datorită faptului că asemenea schimbări majore care sunt rezultate ale schimbărilor climatice duc la reducerea productivității, la lupta pentru resurse și implicit la creșterea costurilor produselor.
• Educația în școli este strict condiționată de existența unei structuri specifice și adecvate. Reciclad’OR desfășoară zeci de campanii de educare și informare a consumatorilor, în special a copiilor care reprezintă viitorul societății noastre. Dar ne aflăm în acest paradox: copilul, după ce a învățat de la școală tot ceea ce este bine să facă pentru colectarea separată, se duce acasă și nu găsește o infrastructură adecvată. Se uită la modul în care este realizată concret colectarea separată, observă o comunicarea defectuoasă și atunci, în loc să creăm un avânt în reciclare, creăm o dezamăgire. Corelația dintre educație și existența infrastructurii reprezintă calea de succes pentru reciclare.
• Mass-media are, de asemenea, un rol important în a prezenta aspectele așa cum sunt. Așadar fac o recomandare, aceea de a face o cercetare privind unitaritatea la nivel național a sistemelor de colectare separată; în primul rând existența acestor sisteme, dacă sunt funcționale, dacă sunt unitare, cum se comunică în cadrul sistemelor de colectare separată la nivel național, urban și rural.
• Ca și companie de preluare a responsabilității cu un portofoliu de 700 de companii, noi trebuie să avem o viziune a viitorului și mă refer aici la economia circulară. Economia circulară este un model de producție și consum care implică în primul rând partajarea activelor, reutilizarea, repararea, renovarea și abia la sfârșit reciclarea materialelor și a produselor. Pentru că economia circulară urmărește în mod evident extinderea duratei de viață a produselor. Aceasta are anumite principii: referitor la designul produselor acestea trebuie proiectate pentru a fi reutilizate, recuperate, renovate; din punct de vedere al utilității, de a extinde durata de viață a produselor și a materialelor, și din punct de vedere sistemic, de a creea modele de economie circulară sau lanțuri valorice circulare.
• În fața acestui deziderat, către care se va merge cu siguranță, pentru că există tot felul de pârghii prin care companiile vor fi direcționate în această zonă, cum este directiva Single Use Plastic, o companie trebuie să își pună întrebarea dacă actualul model de business poate fi îmbunătățit și se poate duce în zona de circularitate sau dacă va trebui să își inoveze modelul de business ca să mai rămână pe piață.
• Din perspectiva îmbunătățirii modelului de business, am constatat pe piața națională și la nivel global, că baza o reprezintă designul produsului și a materialelor, pentru că de acolo pleacă 80% din circularitatea businessului. După aceea există o multitudine de tactici pe care companiile le utilizează, cum ar fi utilizarea materiilor prime secundare, adică deșeurile reciclate introduse în circuitul următoarelor produse, minimizarea consumului, redesenarea supply chain-ului și, implicit, introducerea sistemelor de reverse logistic, producția internă și locală, reducerea consumului de apă, prevenirea poluării cu deșeuri, dar în mod special introducerea schimbărilor climatice în politica de management de risc a companiilor.
• Se vorbește de materiale sau produse poluante. În mod evident gradul de poluare al unor produse sau materiale depinde tot de noi, de modul în care ne comportăm cu acestea post-consum. Fără doar și poate, există materiale mai sustenabile și de aceea designul produsului determină circularitatea, dar nu este suficient doar designul. Companiile vor trebui să regândească și modelul de business. În cazul în care au venit cu un produs inovativ pe piață, cu un design pentru sustenabilitate, dacă nu există un model de business adecvat, potențialul de circularitate se pierde.
• Directiva Single Use Plastic a generat un trend al substituției între plastic și hârtie. Există această tendință de a se înlocui plasticul cu hârtia în special în zona ambalajelor de desfacere de unică folosință. Atrag însă mare atenție aici că unele soluții creează unele dificultăți în procesul de reciclare și de aceea gândirea companiilor trebuie să fie una holistică pe întreg lanțul valoric.
• Ca cetățean, o abordare corectă în ceea ce privește consumul în contextul economiei circulare înseamnă să mă întreb dacă pot preveni generarea de deșeuri, pot partaja acest produs activ, îl pot reutiliza, renova, repara, și abia apoi mă gândesc la reciclare.
• În mod evident vom avea și modele circulare, dar și modele lineare, clasice, dar pentru care trebuie asigurată infrastructura de colectare separată adecvată.
• La Reciclad’OR, există mai multe abordări cand vorbim de educația pentru economia circulară: o educație internă, a propriilor noștri angajați; o educație a publicului larg, a consumatorilor; dar mai există și o educație la nivel de industrie.
• Astfel, din 15 iulie, începem un training de educare și specializare a celor 700 de companii din portofoliu, în ceea ce înseamnă economia circulară. Trainingul conține elemente de economie circulară și sustenabilitate, elemente de inovație, analize de impact economic. Sustenabilitatea înseamnă asigurarea unui raport optim între consumul de resurse, între necesitățile de consum și asigurarea profitabilității unei companii. Avem o bază de date vastă cu exemple de economie circulară. Credem însă că efortul trebuie să fie unul colectiv. Fiecare dintre actorii din piață trebuie să își aducă o contribuție la acest proces.
• Macroeconomic vorbind, driverii care ne vor duce către economia circulară, în primul rând vor fi politicile guvernamentale. Acestea ar trebui în primul rând să creeze oportunități pentru circularitate. În al doilea rând, ar trebui să stimuleze financiar proiectele de sustenabilitate, să dezvolte parteneriate public-private cu focus pe economia circulară.
• Ne trebuie o infrastructură adecvată circularității care să permită un raport optim între cerere și ofertă, între beneficiari și furnizori. Avem nevoie de tehnologia digitală pentru a crea acele platforme de tip sharing, de partajare cât și de investiții specifice pentru economia circulară dar pentru care să se aplice indicatori măsurabili, monitorizabili și raportați. Altfel nu vorbim de eficiență în investiții. Și, nu în ultimul rând, focusul managementului pe modul în care sunt cheltuite resursele, pe creșterea productivității corelat cu asigurarea profitabilității businessului în tranziția către economia circulară.

Conferința poate fi urmărită aici.