Ambalaje 360 > Obiective europene, realități regionale
Deși în volum colectăm și reciclăm mai mult de la un an la altul, ponderea materialelor reciclate nu ține pasul cu creșterea volumelor de mărfuri vândute, iar cotele de colectare sunt la un nivel mult sub 50% pentru majoritatea materialelor reciclabile.
Dacă sunt sau nu prea ambițioase obiectivele de reciclare stabilite de Comisia Europeană în proiectul de regulament PPWR am încercat să aflăm de la Marius Brînzea, Director de Strategie Reciclad`OR: „Regulamentul PPWR va impacta în prima fază soluțiile de ambalare existente, iar în a doua fază va impacta chiar modelele de business. Ratele de colectare stabilite la nivelul Uniunii Europene nu sunt mari pentru Europa de Est. Modul în care ajungem la ele reprezintă, într-adevăr, o provocare. Prin acest regulament PPWR se face, de fapt, o tranziție de la preocuparea cantitativă la preocuparea calitativă. Ca să putem face trecerea la o economie circulară trebuie să avem o anumită calitate a ambalajelor puse pe piață și o colectare în scop de reciclare înalt calitativă.
Ceea ce aduce nou PPWR-ul este faptul că se aliniază la arhitectura Pactului Verde European și la noul Plan de Acțiune pentru o Economie Circulară. În primul rând adresează cerințele esențiale pentru toate tipurile de ambalaje, nu doar pentru cele din plastic. În al doilea rând, evită crearea de bariere în funcționarea pieței interne a Uniunii Europene, stabilind o regulă unitară. Experții estimează că odată cu adoptarea Regulamentului PPWR vom asista și la amendamente la Directiva Single Use Plastic, deoarece Regulamentul impactează întreg ciclul de viață al ambalajului”, spune Marius Brînzea.
Directorul de Strategie al Reciclad`OR consideră că regulamentul are două direcții în care va acționa. În prima fază va impacta soluțiile de ambalare existente pe piață, iar în a doua fază va impacta chiar modelele de business care au de a face cu managementul de ambalaje.
„Provocările Regulamentului sunt grupate în trei piloni. Una se referă la prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea ambalajelor. Al doilea set de măsuri se referă la circularitatea ambalajelor și adoptarera unor măsuri de îmbunătățire a managementului ambalajelor. Al treilea pilon al regulamentului face referire la ponderea de conținut reciclat în noile ambalaje. Una dintre măsuri spune că fiecare stat membru are obligația de a reduce ambalajele pe cap de locuitor cu 5% până în 2030, versus anul 2018, cu 10% până în 2035 și cu 15% până în 2040. Impactul macroeconomic al acestei măsuri este major. Dacă anul de referință rămâne 2018, România avea în 2020 o creștere a ambalajelor de 44%. O altă măsură este și mai provocatoare: atingerea unor obiective de reutilizare! Până în 2040, agenții economici care pun pe piață băuturi alcoolice și nonalcoolice trebuie să atingă un prag de 40% ambalaje reutilizabile, într-un sistem ce asigură reutilizarea acestora”, a punctat Marius Brânzea.
Pentru a afla care va fi rolul sistemelor automate de colectare a ambalajelor în noul peisaj european zugrăvit prin cele 16 măsuri prevăzute în PPWR am invitat-o pe Doinița Mihai, Vice President Public Affairs, Eastern Europe South Tomra Systems să ne vorbească despre impactul sistemelor automate asupra obiectivelor de colectare din diverse țări europene.
„Până în momentul în care PPWR va fi adoptat și va deveni operațional, avem deja o serie de Directive europene prin care sunt stabilite cote de colectare, procente de conținut de material reciclat, începând cu 1 ianuarie 2025. România se află acum în plin proces de implementare a Sistemului Garanție Returnare, prin care va acoperi o parte din nevoile generate de aceste obiective. Pentru că tot vorbim despre o revoluție, la Tomra noi ne asumăm această misiune de a conduce revoluția resurselor. Prin soluțiile Tomra pe care le punem la dispoziție în peste 100 de piețe la nivel mondial, asistăm la nașterea unor sisteme integrate de gestionare a resurselor. Aceastea sunt și soluțiile propuse de noi, pe care am avut ocazia anterior să le prezentăm, ca sisteme integrate de colectare, cu soluții pentru colectarea ambalajelor de tip SGR, cu un sistem de colectare separată a altor tipuri de fracții, fie că vorbim despre alte ambalaje sau materiale, și care vine chiar cu o soluție de sortare a deșeului solid municipal”, a spus Doinița Mihai, Vice President Public Affairs, Eastern Europe South Tomra Systems.
„O privire în Europa asupra sistemelor ce gestionează colectarea ambalajelor pentru băuturi, vorbim despre alte 15 state care au trecut printr-un proces similar cu cel prin care trece România astăzi. Din cele 16 state ce au implementat SGR, 11 tratează toate cele trei fracții – plastic, sticlă și metal – iar o parte dintre ele au făcut o extindere a SGR și au adăugat și alte tipuri de ambalaje. Asta poate însemna că tehnologia reprezintă autostrada pe care aceste sisteme se construiesc. Tehnologia și soluțiile tehnice de ultimă generație, care pot asigura un management al datelor foarte eficient, în timp real. Pentru administratorul de Sistem SGR – RetuRO în România – este o nevoie permanentă de a ști ce cantități se colectează, pe ce tipuri de fracții, în ce zone. Această tehnologie are și rol de educare a consumatorului, care trebuie să returneze ambalajele din nou și din nou în cadrul acestui sistem. Același lucru se întâmplă și în cazul sistemelor de sortare. Astăzi, atât sortarea cât și colectarea nu mai pot beneficia de pe urma soluțiilor manuale. Ca să atingem obiectivele din Directivele europene avem nevoie de o infrastructură ultramodernă, de bugete adecvate care să permită încorporarea tehnologiei de ultimă oră. Nu putem ajunge la un grad de colectare de 90% și la un nivel de reutilizare a materialelor de până la 65% în anul 2040 dacă un avem un sistem care să permită colectarea constantă a informațiilor din teren”, a mai precizat Doinița Mihai.
În ceea ce privește ambalajele reutilizabile, Doinița Mihai spune că tehnologia utilizată de Tomra permite intervenția asupra mecanismelor de colectare și, printr-o dezvoltare a infrastructurii, va putea prelua și o serie de ambalajele reutilizabile.
Alin Vișan, Președinte Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu – ARAM, a abordat în cadrul conferinței Revoluție pentru Evoluție problematica ambalajelor non SGR.
„În România suntem încă în etapa de încercare de a colecta ambalajele curente. Ce facem cu ambalajele non SGR și cum facem să atingem țintele de colectare și reciclare pentru aceste ambalaje? Este într-adevăr o provocare pentru noi, cei care punem pe piață ambalaje, să atingem aceste ținte mai mari de la un an la altul, ca urmare a revoluției ce s-a produs deja în urmă cu câțiva ani, când au fost stabilite aceste ținte. Noi în România încercăm să rezolvăm problema delicată a colectării și reciclării ambalajelor cu niște instrumente primitive. Deși instrumente pe care alte state le utilizează cu succes, cum ar fi colectarea separată sau aplicarea principiului plătește pentru cât arunci, la noi funcționează defectuos sau deloc, în aceste condiții noi producătorii reușim să ne îndeplinim țintele de colectare”, a spus Alin Vișan, Președinte Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu – ARAM.
„Însă nu ne vom opri să spunem că nu este normal cum funcționăm, nu este normal să nu avem acces la cantități din fluxul municipal, cantități care ar putea să ne asigure îndeplinirea acestor obligații. Noi ca producători suntem obligați să suportăm costul cu colectarea și reciclarea. Nu mergem noi să colectăm și să reciclăm. Cine trebuie să facă asta are niște obiective de performanță, și pentru asta trebuie să aibă acces la acele materiale. Ce vom face cu noile obligații din PPWR? Ca industrie responsabilă ce suntem, ne pregătim încă de acum să le îndeplinim. De ce instrumente avem nevoie, mai ales industria de băuturi, care este vizată de obligații suplimentare? Cât timp industria de băuturi este obligată să folosească acest sistem scump – SGR – pentru colectare, cât timp industria de băuturi este obligată să folosească material reciclat, cum de nu își pune nimeni problema ce trebuie făcut ca industria de băuturi să aibă acces la materialul reciclat. Pentru că în acest moment nu există nici o prevedere care să spună că reciclatorul este obligat să ofere materialul reciclat celui care l-a colectat. Poate veni industria de construcții sau industria auto și să cumpere toată producția de material reciclat. Am reușit să convingem legiuitorii de la Bruxelles că este necesar să închidă acest lanț al circularității, dar deocamdată vorbim despre declarații de intenție”, a punctat Alin Vișan.
Care este perspectiva taxării ambalajelor care intră în circuitul de reciclare în raport cu ambalajele care nu ajung în acest circuit, nefiind colectate?
La această întrebare a răspuns Laurențiu Tomescu, Director Direcția Control Fiscal, Administrația Fondului Pentru Mediu.
Dacă sunt sau nu prea ambițioase obiectivele de reciclare stabilite de Comisia Europeană în proiectul de regulament PPWR am încercat să aflăm de la Marius Brînzea, Director de Strategie Reciclad`OR: „Regulamentul PPWR va impacta în prima fază soluțiile de ambalare existente, iar în a doua fază va impacta chiar modelele de business. Ratele de colectare stabilite la nivelul Uniunii Europene nu sunt mari pentru Europa de Est. Modul în care ajungem la ele reprezintă, într-adevăr, o provocare. Prin acest regulament PPWR se face, de fapt, o tranziție de la preocuparea cantitativă la preocuparea calitativă. Ca să putem face trecerea la o economie circulară trebuie să avem o anumită calitate a ambalajelor puse pe piață și o colectare în scop de reciclare înalt calitativă.
Ceea ce aduce nou PPWR-ul este faptul că se aliniază la arhitectura Pactului Verde European și la noul Plan de Acțiune pentru o Economie Circulară. În primul rând adresează cerințele esențiale pentru toate tipurile de ambalaje, nu doar pentru cele din plastic. În al doilea rând, evită crearea de bariere în funcționarea pieței interne a Uniunii Europene, stabilind o regulă unitară. Experții estimează că odată cu adoptarea Regulamentului PPWR vom asista și la amendamente la Directiva Single Use Plastic, deoarece Regulamentul impactează întreg ciclul de viață al ambalajului”, spune Marius Brînzea.
Directorul de Strategie al Reciclad`OR consideră că regulamentul are două direcții în care va acționa. În prima fază va impacta soluțiile de ambalare existente pe piață, iar în a doua fază va impacta chiar modelele de business care au de a face cu managementul de ambalaje.
„Provocările Regulamentului sunt grupate în trei piloni. Una se referă la prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea ambalajelor. Al doilea set de măsuri se referă la circularitatea ambalajelor și adoptarera unor măsuri de îmbunătățire a managementului ambalajelor. Al treilea pilon al regulamentului face referire la ponderea de conținut reciclat în noile ambalaje. Una dintre măsuri spune că fiecare stat membru are obligația de a reduce ambalajele pe cap de locuitor cu 5% până în 2030, versus anul 2018, cu 10% până în 2035 și cu 15% până în 2040. Impactul macroeconomic al acestei măsuri este major. Dacă anul de referință rămâne 2018, România avea în 2020 o creștere a ambalajelor de 44%. O altă măsură este și mai provocatoare: atingerea unor obiective de reutilizare! Până în 2040, agenții economici care pun pe piață băuturi alcoolice și nonalcoolice trebuie să atingă un prag de 40% ambalaje reutilizabile, într-un sistem ce asigură reutilizarea acestora”, a punctat Marius Brânzea.
Pentru a afla care va fi rolul sistemelor automate de colectare a ambalajelor în noul peisaj european zugrăvit prin cele 16 măsuri prevăzute în PPWR am invitat-o pe Doinița Mihai, Vice President Public Affairs, Eastern Europe South Tomra Systems să ne vorbească despre impactul sistemelor automate asupra obiectivelor de colectare din diverse țări europene.
Sursa: Revisa Piața
